Acest site oferă o direcție clară și concretă pentru Reforma Administrativ-Teritorială (RAT), prezentând proiecte legislative depuse de deputatul Alin Apostol, secretar al Comisiei de Administrație Publică, structurate în trei mari categorii:

Reorganizarea teritorială a României
Modernizarea și eficientizarea instituțiilor publice
Profesionalizarea și eficientizarea funcției publice

De asemenea, site-ul include o viziune detaliată privind reorganizarea Bucureștiului, adaptată nevoilor unei metropole moderne. În secțiunea “Informații financiare”, utilizatorii pot accesa:

Execuțiile bugetare ale primăriilor și consiliilor județene
Date privind angajații din aceste instituții, pentru o transparență completă și o mai bună înțelegere a utilizării resurselor publice.

Acest site este un instrument esențial pentru cei interesați de reforma administrației publice și de modernizarea structurilor statului.

România are nevoie de o nouă organizare a statului. Motivele?

România, parazitată de mecanismele risipei, e precum o barcă ciuruită, ce tot vâslește în gol, disperată să ajungă la mal. E aproape imposibil. Iată o radiografie a realității. Cum risipim inutil banii? citește mai mult...

Este un adevăr: România e pierdută în hăul risipei, rămâne săracă. Miliarde de lei lunar se pierd inutil. Pe achiziții exagerate. Pe angajați „de la partid”, nepotriviți pentru job-ul lor și complet neprofesioniști. Se inventează tot soiul de instituții pentru sinecuriști, ce toacă foarte mulți bani fără să întoarcă societății nimic folositor. Toate acestea, în timp ce românii își pierd timpul, viața și banii pendulând între mii de birouri, ghișee și cozi pentru a-și rezolva o problemă. În loc să prioritizăm interesul comun, am ajuns să privilegiem interesele personale și de partid.

Un aparat de stat supradimensionat și ineficient

Statul este cel mai mare angajator din România, cu autorități publice încărcate de angajați numiți pe criterii politice. Deși există deficit de cadre didactice, medicale și polițiști, administrația publică (centrală, județeană și locală) este sufocată de un surplus de personal – aproximativ 450.000 de angajați, mult peste media europeană. Acest aparat de stat poate fi împărțit în trei categorii:

Puțini profesioniști dedicați care duc greul, dar sunt epuizați.
Profesioniști frustrați, blazați de lipsa schimbărilor și a recunoașterii.
Angajați incompetenți, promovați strict pentru loialitatea politică, fără niciun aport real.

O reformă reală ar trebui să elimine ultima categorie și să motiveze celelalte două. Într-un sistem modern, fiecare angajat are două opțiuni clare: muncești sau pleci.

Bugetele locale – risipite pe salarii

Numărul angajaților din primării a crescut după interesele politicienilor, fără o justificare reală. Rezultatul? Majoritatea localităților cheltuie jumătate din bugetul disponibil doar pe salarii, în timp ce doar 1 din 5 localități reușește să mențină cheltuielile de personal sub 20% din buget. Astfel, rămân prea puțini bani pentru investiții, reparații sau bonusuri de performanță. În mediul privat, un departament administrativ cu 5 angajați deservește sute sau chiar mii de salariați. În administrația publică, aceeași structură deserveste câteva zeci.

Instituții create pentru „pilele” de partid

România are peste 14.000 de instituții publice, multe dintre ele înființate doar pentru a satisface clientela politică. Deși unele entități publice au doar 10-20 de angajați, acestea dispun de un aparat administrativ exagerat: director, director adjunct, personal de resurse umane, achiziții publice, contabilitate etc. Ajungem astfel la situații absurde, precum „un șef pentru fiecare angajat”.

Localități mici, prinse în capcana sărăciei

Majoritatea comunelor și orașelor mici sunt prea fragmentate și cu populații reduse pentru a fi sustenabile financiar. De exemplu, cea mai mică comună din România are doar 77 de locuitori, iar multe altele au sub 2.000 de locuitori. Emigrația masivă a redus nu doar populația, ci și veniturile bugetelor locale, prin pierderea impozitelor pe salarii. Doar 8% dintre autoritățile locale sunt autonome financiar, în timp ce restul depind de fondurile de la bugetul de stat. Această dependență transformă primarii și alte autorități în vasali ai politicienilor, care le condiționează finanțarea de obediența față de directivele centrale. Localitățile sunt astfel blocate într-un mecanism corupt, în care favorurile politice sunt schimbate contra resurselor necesare.

Neîncrederea cetățenilor în instituțiile publice

Nivelul de încredere în instituțiile publice este extrem de scăzut, cetățenii acordându-le note între 5 și 6. Printre motivele principale se numără:

Concursuri trucate pentru ocuparea posturilor publice.
Lipsa transparenței în activitatea instituțiilor.
Absența implicării cetățenilor în evaluarea administrației publice.

Digitalizarea la Stat – doar o iluzie

Deși digitalizarea ar putea reduce birocrația, autoritățile sunt departe de a o implementa eficient:

Cetățenii sunt obligați să facă numeroase drumuri pentru acte simple.
Lipsa transparenței digitale blochează accesul la informații.
Programele IT ale instituțiilor sunt incompatibile între ele și adesea redundante, fiind create pentru fiecare structură separat.

Concluzie

Până când nu vor exista reforme reale și măsuri care să prioritizeze interesul public, vom continua să risipim resursele țării. Fără transparență, eficiență și responsabilitate, România rămâne captivă unui sistem care dezavantajează cetățenii și favorizează incompetența.

Reorganizare administrativ-teritorială

Propunere legislativă privind reorganizarea administrativ-teritorială a României

Modernizarea și eficientizarea instituțiilor publice

Propuneri legislative concrete pentru modernizarea și eficientizarea administrației publice din România

Profesionalizarea și eficientizarea funcției publice

Propuneri legislative concrete pentru profesionalizarea și eficientizarea funcției publice din România

Reorganizarea Bucureștiului

O viziune despre cum ar trebui să funcționeze capitala României

Modernizarea administrativ-teritorială a României: un pas necesar

România funcționează pe baza aceleiași structuri administrativ-teritoriale de mai bine de 50 de ani (din 1968). Între timp, multe state europene au adoptat reforme care să reflecte noile realități economice, sociale și demografice. Pentru a aduce România în linie cu aceste tendințe, am depus un proiect legislativ menit să înlocuiască actuala Lege nr. 2/1968 privind organizarea administrativ-teritorială. Proiectul și expunerea de motive pot fi consultate aici:

Textul integral al proiectului legislativ:link
Expunerea de motive: link

Ce își propune acest proiect?

Scopul principal este de a întări orașele și comunele, astfel încât acestea să poată oferi servicii publice de calitate pentru toți cetățenii. Niciun oraș nu va fi desființat, iar comunele vor fi consolidate pentru a deveni mai eficiente.

Principalele propuneri legislative:

Înființarea Comisiei Naționale pentru Reorganizarea Teritorială a României
- Această comisie va analiza date socio-economice, geospațiale, de migrație, distribuție etnică etc.
- Vor fi respectate criterii minimale de populație și suprafață:
  - Comunele: minim 3.000 de locuitori și o rază de maximum 25 km.
  - Orașele: minim 20.000 de locuitori.
- În termen de un an, comisia va elabora Strategia de Reorganizare Teritorială a României, care va fi supusă dezbaterii publice și adoptată de Parlament.
Reorganizarea județelor
- Actualele județe vor fi reorganizate pe baza regiunilor de dezvoltare existente.
- Vom avea 8 județe mari: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru, București-Ilfov.
Reorganizarea capitalei
- Sectoarele Bucureștiului vor fi desființate.
- Capitala va fi administrată de o singură primărie, organizată pe modelul marilor orașe europene.
- Vor fi create districte teritoriale fără funcții administrative, pentru o mai bună coordonare și reprezentare.

De ce este necesară această reformă?

Actuala structură este depășită. Nu mai reflectă realitățile demografice, economice și sociale ale României moderne.
Consolidarea localităților va permite furnizarea unor servicii publice mai eficiente și va reduce birocrația excesivă.
Regiunile mai mari și mai puternice vor încuraja o dezvoltare echilibrată și vor atrage mai ușor investiții.
Un București modernizat va fi mai bine coordonat și administrat, crescând calitatea vieții pentru locuitorii săi.

Această reformă nu este doar un răspuns la problemele actuale, ci și o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a României.

Modernizarea și eficientizarea administrației publice

Propuneri legislative pentru modernizarea și eficientizarea administrației publice din România

1. Reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite

Propunem reorganizarea ordonatorilor secundari și terțiari de credite cu mai puțin de 25 de angajați, prin includerea acestora ca direcții în subordinea ordonatorilor principali de credite. România are în prezent peste 14.000 de ordonatori de credite, un număr excesiv care generează risipă.
Proiect legislativ: consultă aici

2. Regionalizarea direcțiilor județene de tineret și sport

Pentru a face pași concreți în reorganizarea administrativ-teritorială, propunem desființarea celor 42 de direcții județene de tineret și sport și reorganizarea acestora în 8 direcții regionale, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare.
Proiect legislativ: consultă aici

3. Finanțare suplimentară pentru comasarea voluntară a localităților

Pentru a încuraja fuziunea voluntară a localităților, propunem o creștere a cotei din impozitul pe venit alocat acestora. Localitățile care aleg comasarea vor beneficia de un buget local mărit pe o perioadă de 10 ani, în două etape (primii 5 și următorii 5 ani). Comasarea va avea loc prin referendum local.
Proiect legislativ: consultă aici

4. Autonomie financiară reală pentru unitățile administrativ-teritoriale

Propunem ca guvernul să returneze 10% din taxele și impozitele încasate de la operatorii economici direct comunității locale de unde provin. Această măsură va sprijini dezvoltarea orașelor mari și va reduce dependența localităților mici de bugetul de stat.
Proiect legislativ:consultă aici

5. Ghișeul unic pentru servicii publice

Implementarea unui Ghișeu Unic pentru accesarea serviciilor publice la nivel local, județean sau național. Acesta va permite cetățenilor să rezolve toate problemele administrative într-un singur loc, reducând birocrația și oferind instruire pentru utilizarea platformelor electronice.
Proiect legislativ: consultă aici

6. Model unitar de afișare a informațiilor publice

Crearea unui buton dedicat transparenței pe site-urile instituțiilor publice, pentru a facilita accesul cetățenilor la informațiile de interes public. În prezent, lipsa unui standard unitar îngreunează accesarea informațiilor.
Proiect legislativ: consultă aici

7. Sistem de feedback pentru cetățeni

Introducerea unui mecanism electronic prin care cetățenii să ofere feedback privind interacțiunea cu instituțiile publice. Aceste evaluări vor fi publicate pe site-urile oficiale pentru a crește transparența.
Proiect legislativ: consultă aici

8. Reorganizarea administrației prin sisteme de tip “shared services”

Partea administrativă (financiar-contabilă, juridică, resurse umane, achiziții publice) din instituțiile cu sub 100 de angajați va fi gestionată de ordonatorul superior. Astfel, vom reduce risipa și numărul angajaților în sistemul TESA din cele 14.000 de entități publice.
Proiect legislativ: consultă aici

9. Eliminarea viceprimarilor din comunele mici

Pentru comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori propunem eliminarea funcției de viceprimar. În comunele cu sub 3.000 de locuitori, viceprimarul nu va putea avea consilieri personali. Aceasta măsură reduce costurile inutile în localitățile mici.
Proiect legislativ: consultă aici

10. Adrese de email sigure pentru primării

Propunem ca toate primăriile să utilizeze adrese de email securizate, gestionate de Serviciul de Telecomunicații Speciale, pentru a preveni atacurile cibernetice și breșele de securitate.
Proiect legislativ: consultă aici

11. Transparentizarea ședințelor consiliilor locale

Toate ședințele consiliilor locale vor fi filmate și transmise pe rețelele sociale, astfel încât cetățenii să poată urmări dezbaterile, chiar și de la distanță.
Proiect legislativ: consultă aici

12. Pontaj electronic pentru angajații din sistemul public

Introducerea pontajului electronic în instituțiile publice, pentru o evidență mai transparentă și eficientă a prezenței angajaților, inspirată din practica mediului privat.
Proiect legislativ:consultă aici

Profesionalizarea și eficientizarea funcției publice

Propuneri legislative pentru profesionalizarea și eficientizarea funcției publice din România

1. Examene corecte pentru funcționarii publici

Pentru a spori încrederea cetățenilor în instituțiile publice, este esențial ca accesul în funcția publică să fie bazat pe merit. Propunem ca subiectele de concurs și comisia de evaluare să fie extrase aleatoriu, eliminând suspiciunile privind favoritismul. Această măsură va asigura că doar candidații competenți obțin funcțiile publice.
Proiect legislativ: consultă aici

2. Bonusuri de performanță în locul sporurilor universale

Propunem înlocuirea sporurilor salariale generale din administrația publică cu bonusuri de performanță, după modelul mediului privat. Astfel, angajații care își îndeplinesc atribuțiile cu excelență vor fi recompensați, în timp ce sporurile nejustificate, acordate uniform, vor fi eliminate. Această schimbare reflectă evoluția salariilor din sectorul public, care nu mai necesită sporuri suplimentare pentru a fi competitive.
Proiect legislativ: consultă aici

3. Profesionalizarea cursurilor de formare pentru funcționari

Cursurile de formare profesională nu trebuie să fie prilejuri de cheltuieli inutile. Propunem desfășurarea acestora pe durata unei zile, fără decontarea cheltuielilor de cazare, și implicarea centrelor universitare în organizarea lor. Această măsură va reduce costurile și va asigura o pregătire mai relevantă pentru angajații din administrație.
Proiect legislativ: consultă aici

4. Perioadă de probă pentru funcționarii publici

Introducerea unei perioade de probă de 3 luni pentru funcționarii publici reprezintă o soluție practică pentru a verifica compatibilitatea candidatului cu postul ocupat. În cazul în care, pe durata perioadei de probă, se constată că angajatul nu corespunde cerințelor, colaborarea poate fi încetată fără a afecta activitatea instituției.
Proiect legislativ: consultă aici

5. Contestarea evaluărilor funcționarilor publici

În prezent, dacă un conducător de unitate publică consideră că un raport de evaluare a performanțelor funcționarilor este incorect, nu are nicio cale oficială de a contesta acest raport. Propunem introducerea unei proceduri de contestare și re-evaluare, cu implicarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru a asigura corectitudinea și obiectivitatea evaluărilor.
Proiect legislativ: consultă aici

6. Limitarea mandatelor de conducere în funcția publică

Propunem ca funcționarii publici de conducere să fie limitați la două mandate de câte 5 ani. Această măsură este menită să stimuleze inovația, să reducă riscurile de stagnare și să asigure transparență în procesul de guvernare. Practica este deja aplicată în alte țări și instituții internaționale, aducând beneficii semnificative în eficiența administrației publice.
Proiect legislativ: consultă aici

Reorganizarea Bucureștiului

O viziune modernă pentru reorganizarea zonei București-Ilfov

Bucureștiul, în forma sa actuală, nu mai poate funcționa coerent și eficient, fiind împărțit între 7 primării, 7 poliții locale, 7 administrații ale domeniului public, fiecare cu propriile reguli și proceduri. Această fragmentare administrativă generează ineficiență și dificultăți în coordonarea unei metropole de talia capitalei României. Propunem renunțarea la cele 6 sectoare administrative și crearea unei structuri moderne, europene, care să permită gestionarea unitară a întregii metropole. Strategia de dezvoltare, bugetarea și funcționarea Bucureștiului trebuie să fie integrate, gestionate de o singură primărie care să administreze strategia, bugetul și personalul la nivelul întregii capitale.

Reorganizarea în districte

În locul actualelor sectoare, propunem crearea a 22 de districte, dintre care:

14 districte în actualul București (2 dintre ele dispuse în inele concentrice);
8 districte în localități din Ilfov, care să faciliteze legătura între administrația municipiului și cetățeni.

Districtele vor fi unități teritoriale fără personalitate juridică, fără buget propriu sau personal administrativ, având rolul de a asigura o legătură strânsă cu comunitatea și implementarea corectă a proiectelor districtuale.

Rolul și scopul districtelor

Districtele vor avea atribuții clar definite, fără a genera blocaje administrative, și vor colabora eficient cu Primăria Municipiului București. Printre rolurile lor principale se numără:

Formularea de politici publice districtuale, care vor fi supuse aprobării Consiliului Municipal;
Semnalarea problemelor specifice fiecărui district și propunerea de soluții, pentru a fi discutate și aprobate la nivel municipal;
Apropierea deciziei și a acțiunilor edilitare de cetățeni, creând un canal de comunicare directă între administrație și comunitate.

Crearea Zonei Metropolitane București-Ilfov

Pe lângă reorganizarea administrativă a Bucureștiului, este imperios necesară constituirea Zonei Metropolitane București-Ilfov, formată din București și toate localitățile din Ilfov. Consiliul Metropolitan, care va administra această zonă, va avea atribuții bine definite și un buget metropolitan clar stabilit, pentru a sprijini o dezvoltare coerentă și sustenabilă a întregii regiuni.

Avantaje ale propunerii

Eficientizarea administrării capitalei prin reducerea birocrației și unificarea deciziilor;
Creșterea coerenței în implementarea proiectelor la nivel metropolitan;
Apropierea deciziilor și a acțiunilor edilitare de cetățeni, prin intermediul districtelor;
Dezvoltarea integrată a zonei București-Ilfov, în linie cu standardele marilor metropole europene.

Propunerea detaliată poate fi consultată aici: Reorganizarea Bucureștiului

Marele București

Zona Metropolitană București-Ilfov